Despre Investitii

Investitiile explicate de specialisti

Afişare articole publicate de investitii

85% dintre romani spun ca nu intentioneaza sa economiseasca in perioada urmatoare, desi 78% din populatia tarii se asteapta ca situatia economica a Romaniei sa se inrautateasca. Acestea sunt rezultatele publicate recent de GfK cu privire la indicele de incredere al populatiei, masurat in iunie 2010.  Desi scaderea indicelui de incredere era previzibila, datorita masurilor de austeritate adoptate de Stat, este surprinzatoare atitudinea populatiei de a renunta la demersurile de economisire, cu atat mai mult cu cat 65% dintre romani anticipeaza o inrautatire a situatiei  financiare a familiei lor in urmatorul an.

De unde reticenta fata de economisire in perioadele de criza?

Majoritatea persoanelor sunt de parere ca scaderea veniturilor, coroborata intr-o anumita masura cu cresterea preturilor, determina un efort mai mare de acoperire a cheltuielilor curente, ceea ce inseamna ca le raman mai putini bani de economisit.

Efectul acestei abordari este unul de perpetuare a starii de “neajuns”, in conditiile in care nici peste  un interval de timp, oamenii nu vor avea bani pusi deoparte care sa le permita sa aiba un confort financiar ulterior: o vacanta, o cheltuiala neprevazuta ce ar putea fi acoperita fara nevoia de a apela la un credit bancar.

Concluzia: renuntarea la economisire pe timp de criza, mai ales daca perioada de recesiune este indelungata, determina o prelungire a comportamentului de tip frugal, si deci cresterea perioadei de neajuns financiar.

Cum putem economisi pe timp de criza?

Primul loc de unde ar trebui a incepem ar fi gestionarea atenta a bugetului personal/al familiei de venituri si cheltuieli. De multe ori avem o idee estimativa despre cat vom cheltui intr-o luna, dar la sfarsitul lunii, inainte de a primi salariul, ne trezim ca avem mult mai putini bani in portofel. O analiza atenta a cheltuielilor ne permite sa identificam cheltuieli pe care le facem, dar care nu sunt necesare, si la care putem, deci renunta, asa incat sa economisim ceva.

O alta varianta ar fi stabilirea unui obiectiv de economisire, de exemplu 10% din veniturile lunare. Astfel, atunci cand intra salariul in cont, putem sa transferam automat banii intr-un instrument de economisire, asigurandu-ne ca la sfarsitul lunii nu vom fi cheltuit toti banii fara sa punem ceva deoparte. Cel mai simplu ar fi setarea unui serviciu “direct debit” astfel incat banca sa transfere automat in fiecare luna o suma catre un instrument de economisire, scapand astfel de formalitatile lunare de transfer. Chiar si 50 de lei economisiti astfel pe luna determina acumularea de sume importante in timp.

Unde economisim pe timp de criza?

Odata stabilit un mecanism de economisire, urmatorul pas este alegerea instrumentelor in care sa economisesti. In functie de profilul de risc al fiecaruia si orizontul de timp vizat pentru economisire, ni se poate potrivi un instrument mai conservator, cu un grad scazut de risc, cum este un fond de obligatiuni, sau instrumente mai riscante, cum ar fi investitiile pe bursa.

Totusi, observatiile facute ne determina sa concluzionam ca in perioade de criza, clientii prefera instrumente mai putin riscante, astfel ca fondul Orizont reprezinta o alegere potrivita pentru cei care nu sunt dispusi sa isi asume riscuri, dar isi doresc o performanta neta (fata de inflatie) pozitiva, deoarece are un grad scazut de risc, si un randament mai ridicat decat cel oferit de depozitele bancare. De la inceputul anului, fondul Orizont are un randament de 5.35%, adica 10.78% anualizat (sursa: Conso.ro).

Lucrurile expuse in acest articol sunt simple si se afla la indemana fiecaruia. Importanta este constientizarea nevoii de economisire, mai ales in perioada de criza, pentru a ne putea creste standardul de viata ulterior, sau pentru a ne acoperi cu usurinta cheltuieli neprevazute.

V-a placut acest articol? Doriti sa primiti si alte informatii asemanatoare? Abonati-va aici pentru a le primi gratuit, prin email.

De acum,  fondurile Orizont si Capital Plus pot fi accesate si din reteaua BRD. Astfel, toti cei care doresc sa investeasca sau sa rascumpere in/din cele doua fonduri se pot adresa oricarei agentii BRD.

Operatiunile de adeziune si rascumparare în/din aceste fonduri prin intermediul BRD, se vor derula doar prin transfer bancar, ceea ce inseamna ca daca aveti cont la BRD, tot ce trebuie sa faceti pentru a investi intr-unul dn aceste fonduri este sa mergeti la o agentie BRD cu cartea de identitate. Pe loc vi se va elibera formularul de adeziune, si vi se vor transfera banii din contul dumneavoastra deschis la BRD in contul colector al fondului in care investiti. Ulterior, nu mai trebuie sa treceti pe la ghiseul BRD, pur si simplu transferati bani din contul dumneavoastra in contul colector al fondului in care doriti sa investiti printr-un ordin de plata, sau online, daca beneficiati de serviciul BRD-NET.

Daca doriti sa rascumparati, este la fel de usor: mergeti la o agentie BRD si vi se va completa pe loc formularul de rascumparare, iar banii ii veti gasi in contul bancar pe care l-ati specificat (nu este necesar sa fie un cont deschis la BRD).

Investitia in oricare dintre aceste doua fonduri nu comporta comisioane de subscriere.

Fondul Orizont este un fond de obligatiuni, ce ofera expunere pe un mix echilibrat de instrumente cu venit fix, precum obligatiunile corporative, municipale, titlurile de stat si depozite cu dobanzi preferentiale. Investitia in acest fond comportă un grad scazut de risc, adresandu-se persoanelor care doresc sa se protejeze de efectele negative ale inflaţiei. Fondul Orizont a avut in anul 2008, primul randament din industria fondurilor mutuale: 13,96%, in anul 2009 a avut un plus de 14,35%, iar de la începutul anului a inregistrat o performanta de 5,15%*, ce corespunde unei performante anualizate de 10,43%.

Fondul Capital Plus este un fond diversificat defensiv, ce ofera acces la un mix de instrumente investitionale cu grade diferite de risc: depozite bancare, obligatiuni, titluri de stat, actiuni, adresandu-se investitorilor care accepta un grad moderat de risc, dorind sa beneficieze de evolutiile pozitive ale bursei, protejandu-se, in acelaşi timp, de eventualele evolutii nefavorabile ale acesteia, prin limitarea expunerii pe actiuni la 35%. Fondul Capital Plus este potrivit pentu investitii pe perioade mai lungi de timp, iar in ultimii 10 ani a inregistrat o performanta de 434,87%*.

Iata ce spune Eugen Voicu, CEO-ul Aviva Investors Romania:

„Dezvoltam astfel parteneriatul cu BRD, care este si banca depozitara pentru aceste fonduri, si speram ca accesul la produsele oferite de noi sa fie mai simplu, avand in vedere dimensiunea retelei bancare. Definindu-si in sistemul BRD-NET fondurile noastre drept beneficiari, clientii BRD pot efectua investitii lunare, care le permit acumularea unor sume importante pe termen lung.”

Investitorii pot verifica in orice moment cum le performeaza investitiile, si pot transfera bani dintr-un fond intr-altul, in functie de oportunitatile de pe piata, facandu-si cont pe www.directinvest.ro. Accesul si tranzactionarea prin acest site sunt gratuite.

V-a placut acest articol? Doriti sa fiti la curent cu noutatile din investitii? Abonati-va aici. Este gratuit si primiti noutatile prin email.

*Randamentele sunt calculate fata de data 28.06.2010, si corespund valorilor certificate zilnic de catre Banca Depozitara. Fondul deschis de investitii Aviva Investors Orizont este autorizat de CNVM prin decizia 2149/04.05.2004 si inscris in Registrul CNVM cu nr. CSC06FDIR/400016 din 04.05.2004. Fondul deschis de investitii Aviva Investors Capital Plus este autorizat de CNVM prin decizia 624/05,02,2004 şi înscris în Registrul CNVM cu nr. CSC06FDIR/ 400012 din data de 05.02.2004. Depozitarul celor două fonduri este BRD – GSG, cu sediul in B-dul Ion Mihalache, nr.1-7, Sector 1, Bucureşti. Telefon 021/203.61.00.

Modelul teoretic

Teoria economica se bazeaza pe premisa  ca actiunile membrilor pietei sunt rationale. Conform acesteia, toti actorii pietelor financiare folosesc toate informatiile publice disponibile, le primesc in acelasi timp, si reactioneaza ca si cum ar lua in calcul toate probabilitatile posibile pentru evolutia viitoare a pietei pe care actioneaza. Aceste previziuni sunt actualizate de fiecare data cand o noua informatitie apare in piata. In aceste conditii, orice modificare a pozitiilor de piata ale investitorilor se datoreaza raspunsului lor rational la modificarile aparute. In consecinta, bulele speculative gandite ca ineficiente cronice ale pietelor ar avea sanse mici sa apara.

Practica emotionala

Istoria, si mai ales istoria recenta, ne arata insa ca psihologia joaca un rol, daca nu identic, poate mai important in miscarile pietelor financiare. Investitorii traiesc intr-o lume in care viitorul este incert. Aceasta incertitudine persista desi investitorii cauta mereu tipare in trecut pentru a intelege viitorul.  Analiza Tehnica incearca sa raspunda la o serie de intrebari despre evolutia viitoare a pietelor pe baza istoricului, insa si aici putem vorbi mai degraba de probabilitati ,  nicidecum certitudini.

Modelele economice nu prevad formarea de bule irationale. Daca un activ sau o actiune este scumpa , vanzarea ei poate sa faca sens economic, insa, in acelasi timp, aprecierea ei ulterioara cu mult peste estimarile initiale, poate sa creasca costul de oportunitate de a plasa acei bani intr-un alt activ teoretic subevaluat dar care nu evolueaza in acelasi ritm cu prima actiune . Empiric, putem observa ca pietele bull sunt dominate de o abordare care minimizeaza perceptia riscurilor de catre investitori ,in timp ce pietele bear sunt dominate de un mindset care exacerbeaza riscul in detrimentul potentialului de crestere.

In graficul de mai jos se face o comparatie intre increderea consumatorilor din Romania si evolutia pietei bursiere. Fara a avea pretentia ca este cel mai reprezentativ raport, deocamdata este singurul pentru care avem date.

Graficul ne arata ca exista o corelatie pozitiva intre sentimentul despre evolutia economica pe termen scurt (6 luni) si evolutia pietei bursiere romanesti insa gradul acestei corelatii este mai degraba scazut. Evident acest rezultat este dat si de seria de date cu un numar de observatii relativ redus.

*Sursa pentru evolutia Consumer Confidence Indicator Romania este GfK Omnibus, Consumer Confidence Barometer.Sursa pentru evolutia BET-XT este Bursa de Valori Bucuresti

Concluzii

Din punct de vedere istoric, pe pietele dezvoltate, aceasta relatie intre increderea consumatorilor si evolutia pretului actiunilor a aratat un grad de corelatie pozitiv, insa mai degraba scazut.

Totusi, aceasta relatie a avut ca determinant evolutia pietei bursiere urmata apoi de evolutia increderii consumatorilor. Observatiile emipirice arata ca o evolutie pozitiva a increderii nu are un impact semnificativ asupra evolutiei pietei, in timp ce evolutia pietei poate influenta increderea consumatorilor.

Vi s-a parut interesant acest articol? Abonati-va aici pentru a primi gratuit pe email informatii similare.

De cati bani am nevoie ca sa economisesc?80% dintre romani stiu ca este foarte important sa economiseasca (fata de 75% anul trecut), aceasta este concluzia unui studiu realizat de compania de cercetare de piata GfK Romania, finalizat in mai 2010, si ale carui rezultate au fost prezentate in cadrul Conferintei “Financial Markets Research Conference 2010”   Cu toate acestea, doar 15% dintre romani resusesc sa economiseasca, chiar si putin, potrivit aceluiasi studiu.

De unde vine discrepanta mare intre numarul de romani care constentizeaza nevoia economisirii si numarul celor care fac si un pas in aceasta directie si pun bani deoparte?

Desi cea mai uzitata explicatie este “Nu imi ramane nimic din banii pe care ii castig pentru a economisi ceva“, o alta posibilitate se leaga de accesibilitatea produselor de economisire/investitie. Astfel, exista o perceptie destul de raspandita in randul romanilor, conform careia pentru a economisi este nevoie de sume mari. Aceasta perceptie se bazeaza de multe ori pe experienta depozitelor bancare, care sunt constituite de la o anumita suma in sus.

Insa exista alte metode de economisire, cu grad de risc similar cu al depozitelor bancare, si mult mai accesibile din punctul de vedere al sumei depuse, cum ar fi fondurile de investitii (in principal, fondurile monetare si de obligatiuni sunt comparabile in punct de vedere al riscului cu depozitele bancare).

Astfel, investitia minima intr-un fond de investitii este egala cu valoarea unei unitati de fond. Scanand piata, valoarea medie a unei unitati de fond la fondurile mutuale si de obigatiuni este de 19.8 RON, adica aproximativ 20 de lei (media este calculata la data de 16 iunie 2010, luand in calcul VUAN-urile fondurilor monetare si de obligatiuni de pe piata romaneasca, si excluzand 2 fonduri cu valoarea unitara peste 100 RON – excluderea a fost facuta pentru a nu distorsiona media). Deci, pentru a incepe sa economisesti, ai nevoie de un capital initial de aproximativ 20 de lei (contravaloarea unei prajituri si a unui suc la o cofetarie). Dupa aceea, poti depune bani ori de cate ori doresti, si in ce cuantum doresti.

Acelasi studiu GfK arata ca 60% dintre romani prefera sa economiseasca in vederea unei achizitii importante, in detrimentul contractarii unui credit pentru finantarea respectivei achizitii, cum ar fi renovarea casei, schimbarea aparatelor electrocasnice din bucatarie, schimbarea masinii, o casa pentru copil, etc.

Mai jos analizam cum putem acumula economii importante pe perioade indelungate prin eforturi minime lunare. Se considera un fond de obligatiuni cu un randament anual de 7% (am luat in calcul aceasta valoare, deoarece ea este apropiata de cea a titlurilor de stat recent emise de Ministerul Finantelor), si o contributie lunara, constanta de 50 de lei, respectiv 80 de lei.

In consecinta, cu un efort minim lunar, dupa 5 ani, putem sa reamenajam casa, sa schimbam o parte a mobilei, dupa 10-15 ani, putem sa platim pentru nunta copilului, iar pe termen lung, putem avea un avans pentru o casa noua, sau un supliment de pensie.

Avand acestea in vedere, cati dintre noi pot afirma in mod realist ca nu au bani de pus deoparte?

Vi s-a parut interesant acest articol? Abonati-va aici pentru a primi gratuit pe email informatii similare.

Se vorbeste foarte mult in aceste zile de initiativa Guvernului de a scadea contributia virata catre pilonul 2 de pensii, catre pensia privata obligatorie, de la 2.5% din salariul brut (actualul nivel), la 0.5%.

Dincolo de legitimitatea unei astfel de masuri si incertitudinea aplicarii ei, astfel de masuri au mai fost aplicate de catre Guvern. Astfel, desi pilonul 2 a fost institutionalizat la sfarsitul anului 2007, iar primele contributii au fost incasate in mai 2008, acestea fiind in valoare de 2% din venitul brut al angajatului, in 2009, Guvernul a hotarat sa limiteze contributia la 2% pentru respectivul an, in ciuda legii care preciza ca incepand cu acel an, contribuia ar fi trebuit majorata la 2.5%. Astfel, posibilitatea instituirii masurii vehiculata acum este sustinuta de un precendent, insa aplicarea acesteia ar duce la reducerea dramatica a veniturilor la pensie a actualei generatii de pana in 35 de ani.

In graficul de mai jos, am analizat activul acumulat de catre un angajat cu un venit brut de 2500 RON, in patru variante:

1. Varianta 1 – cat ar fi acumulat angajatul daca legea s-ar fi aplicat asa cum a fost prevazut in textul initial, adica daca ar fi crescut contributia cu 0.5% in fiecare an, incepand cu 2009, pana aceasta ar fi ajuns la 6%

2. Varianta 2 – cat ar cumula angajatul daca s-ar pastra calendarul de crestere a contributiei cu 0.5% pe an, tinand cont de faptul ca in 2009, contributia a fost numai 2% in loc de 2.5%. Astfel, varianta aceasta analizeaza cat ar cumula angajatul daca in 2010 s-ar mentina contributia la 2.5%, in 2011, ar creste la 3%, in 2012 la 3.5% si tot asa pana la 6%.

3. Varianta 3 – cat ar cumula angajatul daca s-ar scadea contributia la 0.5% doar pentru 2 ani, in 2011 si 2012, si incepand cu anul 2013 ar creste cu 0.5% pe an – adica in 2013 ar fi 1%, in 2014, 1.5% si tot asa pana atinge cota de 6%.

4. Varianta 4 – cat ar cumula angajatul daca s-ar scadea contributia la 0.5% incepand cu anul 2011, pentru totdeauna.

Am folosit aceleasi date de intarare pentru fiecare varianta: o contributie lunara initiala de 50 de RON (2% – aferenta unui salariu brut constant de 2500 RON), o perioada de acumulare de 30 de ani (360 de luni) si un randament anual al fondului de pensii de 10%.

Asa cum se poate observa, un salariat cu un venit brut de 2500 de RON pe luna ar fi acumulat dupa 30 de ani de contributie, intr-un fond de pensii cu un randament anual de 10%,  in cele 4 scenarii analizate:

Astfel, daca se decide scaderea contributiilor la 0.5%, activul acumulat de catre angajat este cu 80% mai mic decat cel pe care l-ar fi acumulat daca legea ar fi fost aplicata asa cum a fost gandita.

In conditiile in care nu se stie cu siguranta daca se va intreprinde vreo actiune in acest sens, devine din ce in ce mai importanta economisirea personala, chiar si in absenta unei formule institutionalizate. Astfel, daca investim chiar si 50 de RON pe luna, intr-un fond de investitii cu un randament de 10% pe an, peste 30 de ani, vom fi acumulat 108 785 RON, adica un supliment de 605 RON pe luna, la pensie, pentru 15 ani…cu doar 50 de lei investiti lunar de acum.

Vi s-a parut interesant acest articol? Abonati-va aici pentru a primi gratuit pe email informatii similare.