Despre Investitii

Investitiile explicate de specialisti

Afişare articole publicate de investitii

Criza imobiliară din SUA şi cea a datoriilor suverane din UE au determinat o scădere dramatică a apetitului pentru risc din partea investitorilor de pretutindeni în ultimii ani. În acest context, este normal ca atenţia acestora să se indrepte spre active mai puţin riscante, a căror valoare să depindă mai puţin de climatul economic dificil din această perioadă. Aurul a devenit, astfel, o investiţie foarte interesantă pentru mulţi, şi un punct de discuţie în orice abordare de portofoliu. În acest articol vom urmări evoluţia acestuia în anul 2011, şi vom încerca să conturăm o perspectivă a trendului pe care acesta l-ar putea urma în 2012.

În primul rând, când vorbim despre evoluţia acestui activ, trebuie să menţionăm că, în general, cererea este principalul factor care influenţează preţul său, în contextul în care producţia (în jur de 2.500 tone pe an) este extrem de redusă în comparaţie cu stocul existent în piaţă (150.000 tone). Cererea este, la rândul său, generată de câţiva jucători: băncile centrale (rezerve), speculatorii, fondurile de investiţii ş.a.m.d. Cu excepţia speculatorilor, majoritatea participanţilor îşi crează poziţtii în aur pentru a diversifica portofoliile, însă şi pentru a-şi  proteja randamentul  în situaţia apariţiei unei crize financiare.

Aurul a deschis anul 2011 la o valoare de 1.421 USD per uncie, însă a continuat trendul puternic acsendent până la o valoare maximală de 1.921 USD per uncie în data de 6 septembrie 2011, urmând ulterior o uşoară corecţie şi încheind anul la 1.564 USD per uncie. Datele macroeconomice în deteriorare din partea SUA, împreună cu criza datoriilor UE şi posibila intrare a Greciei în default au determinat jucătorii mai sus menţionaţi să îşi intensifice achiziţiile de acest metal, urcând preţul acestuia de aproximativ şapte ori în ultimii zece ani. Spre toamna anului trecut, întâlnirile dintre Franţa şi Germania cu privire la soluţionarea situaţiei din Europa şi salvarea Greciei de la faliment au condus la o scădere faţă de maxime a aurului. Un alt motiv de corecţie l-a constituit şi un aspect de ordin tehnic: pragul de 1900 USD per uncie a devenit un nivel suficient de ridicat pentru poziţiile short, ceea ce a determinat închiderea acestora prin activarea unor apeluri în marjă, sau pur şi simplu a fost considerat un nivel optim de vânzare.

Iată graficul ce ilustrează evoluţia preţului aurului în cursul anului 2011:

Incertitudinea a dominat în rândul investitorilor anul trecut, ca de altfel şi în anul crizei imobiliare din SUA. Acest lucru este evidenţiat şi de o creştere a volatilităţii preţului aurului, după cum reiese din graficul acestui parametru la o durată de 60 de zile:

În perspectivă, luând în considerare factorii care ar putea influenţa cererea şi oferta pentru aur în anul 2012, putem identifica următoarele elemente:

În cazul cererii:

-          Lipsa unui progres semnificativ în cazul crizei datoriilor europene şi dificultatea SUA de a controla eficient deficitul bugetar s-au dovedit un stimulent major pentru cererea investitorilor faţă de acest metal în Q3 2011 (ca refugiu în faţa unor evenimente negative), şi noi credem că acest factor va continua să influenţeze pozitiv preţul aurului şi în 2012

-          Criza datoriilor, care a afectat întâi Grecia, ar putea genera contagiune şi afecta şi ţări mai importante precum Italia sau Spania (lucru care a început deja să se observe în preţurile activelor ţărilor respective). Investitorii expuşi pe aceste regiuni ar remarca o depreciere a monedei europene, şi ar putea migra către aur.

-          Politicile monetare ale băncilor centrale au vizat, în primul rând, o relaxare a dobânzilor cheie, fapt care a dus la randamente foarte joase. În contextul unei inflaţii moderate, randamentele reale ale multor active (în principal titluri de stat) au devenit, în majoritatea cazurilor, negative. Acest factor poate determina o repoziţionare pe alte active, în principal metale, şi aici aurul este, din nou, o alegere oportună.

-          Cererea din partea Chinei. În prima jumătate a anului ’11, Asia şi India au reprezentat 65% din cererea mondială de aur, iar datele estimative privind consumul în aceste ţări indică o evoluţie ascendentă a acestui parametru şi în 2012.

 

In cazul ofertei:

-          Vânzări limitate de aur din partea băncilor centrale. Conform unor analize din piaţă, aceste instituţii au fost cumpărători neţi ai acestui tip de activ în 2011 (cumpărări nete de 600 tone în prima jumătate a anului 2011), şi credem că acest trend va continua şi în 2012.

-          Producţie insuficientă. Deşi a crescut cu 6% în prima jumătate a anului 2011 faţă de semestrul I al anului anterior, producţia nu poate acoperi necesarul creat de investitori şi băncile centrale.

 

Toate aceste argumente militează pentru continuarea trendului ascendent al preţului acestui metal, un activ de altfel foarte potrivit pentru diversificarea portofoliului fiecăruia.

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.


Va prezentam, la inceput de saptamana, raportul colaboratorilor nostri de la FinMentor referitor la evolutia pietelor globale de capital. Raportul are o periodicitate lunara si va vom tine la curent cu urmatoarele editii:

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro

Data de 25 ianuarie 2012 a marcat aniversarea unui an de când Fondul Proprietatea, singurul vehicul financiar menit să despăgubească proprietarii bunurilor care au fost confiscate în mod abuziv de regimul comunist, a devenit tranzacţionabil şi deci accesibil deopotrivă foştilor proprietari dar şi investitorilor în căutare de noi oportunităţi, prin listarea la bursă. La câteva luni de la învestirea Franklin Templeton ca administrator al fondului, aceştia şi-au îndeplinit obiectivul asumat de listare publică a acestui vehicul, listand Fondul Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti pe data de 25 ianuarie 2011.

Acest eveniment a marcat un moment de frenezie bursieră cum nu se mai întâlnise până atunci pe bursa românească. Indiferent de domeniul de activitate, de educaţia financiară, de stabilirea unei relaţii cu un broker, oamenii deveniseră interesaţi de acţiunea FP, simbolul sub care se tranzacţionează Fondul Proprietatea la BVB şi erau cu ochii pe burse. Astfel, multe dintre platformele online de tranzacţionare ale SSIF-urilor au avut momente când nu au funcţionat, sub presiunea unui număr de utilizatori concomitenţi nemaiîntâlnit.  Şi la început succesul părea asigurat. Lichiditatea (pe toată piaţa) atinsă în ziua listării a fost una extrem de ridicată (a patra ca valoare în istoria bursei) pentru bursa românească, tranzacţionându-se acţiuni în valoare totală de 243,3 milioane RON (din care 213,6 milioane RON s-au tranzacţionat numai pe acţiuni FP). Preţul acţiunii FP a înregistrat o creştere accelerată în ziua listării, la sfârşitul zilei marcând o apreciere de 7,89%, deşi pe parcursul zilei, s-au înregistrat şi creşteri de până la 12%.

Şi totuşi, anul care a urmat nu s-a arătat la fel de promiţător, preţul acţiunilor având un trend descendent, şi ajungând de la 0,675 RON (maximul înregistrat de această acţiune – chiar în prima zi de tranzacţionare) pană la 0,47 RON (în data aniversării unui an de la startul tranzacţionării), adică o scădere anuală de 30%. Iată mai jos un info-grafic realizat de redacţia cotidianului Bursa, care arată evoluţia preţului acţiunii Fondul Proprietatea, şi principalele evenimente ce au marcat acest trend (sursa: bursa.ro):

Pe lângă problematica evoluţiei pe bursă a Fondului Proprietatea, rămâne deschisă problema care defineşte obiectul înfiinţării fondului: despăgubirea foştilor proprietari ce au fost deposedaţi de bunuri în mod abuziv de către stat. în timpul regimului comunist. Pentru cei ale căror dosare au fost analizate şi au primit decizia de despăgubire înainte de listarea fondului, preţurile la care se tranzacţionează FP pe bursă reprezintă un motiv de îngrijorare. Aceştia au fost depăgubiţi la valoarea nominală a fondului, adică un preţ de 1 ron pe acţiune, iar preţul de pe bursă al acţiunii nu a fost niciodata în apropierea acestei valori, ajungând ca acum să fie mai mic cu cel puţin 50%. În aceste condiţii, lichidizarea acţiunilor primite, pe bursă, ar conduce la o sumă mai mică de jumătate din valoarea estimată pentru despăgubire.

Mai există însă şi o altă latură: cea a miilor de proprietari ale căror dosare sunt în acest moment “în aşteptare”. Pentru ei situaţia este cu mult mai problematică, deoarece statul a rămas aproape fără acţiuni la Fondul Proprietatea, date fiind despăgubirile acordate după listarea fondului. Pe 19 ianuarie 2012, Dorina Danielescu, preşedintele ANRP (Autoritatea Naţională pentru Retrocedarea Proprietăţilor), declara pentru Ziarul Financiar că statul a epuizat deţinerea din cadrul Fondul Proprietatea, lucru ce lăsa într-o situaţie incertă despăgubirea a aproximtiv 145 000 de dosare rămase nedespăgubite. Totuşi, situaţia acestora din urmă ar trebui rezolvată, ţinând cont de faptul că CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a cerut statului român să definitiveze procesul de despăgubire, până în luna iulie.

Dincolo de aceste considerente, soarta Fondului Proprietatea se arată cel puţin interesantă, date fiind controversele intense din jurul acestui subiect şi diversitatea entităţilor interesate de evoluţia acestui vehicul.

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.

 

Majoritatea noastră înţelege randamentul obţinut de o marfă transpus direct şi în acelaşi cuantum în protofoliul investit în acea marfă. Adică dacă am investit 100 de RON în acţiuni care s-au apreciat cu 15%, randamentul portofoliului meu ar fi de 15%, deci aş avea în total 115 RON. Cum ar fi însă dacă aceiaşi  100 de RON v-ar permite să cumpăraţi acţiuni în valoare de 1000 RON? O creştere 15% pentru respectivele acţiuni s-ar translata în contul propriu marcând o creştere de 150% (adică 150 RON).

Cum se poate însă să poţi cumpăra o acţiune sau mărfuri cu doar o fracţiune din banii necesari? Astfel de tranzacţii au loc în mediul financiar, fiind cunoscute drept tranzacţii în marjă. Tranzacţionarea în marjă îi permite investitorului să cumpere mărfuri de o anumită valoare, având la dispoziţie doar o parte din banii necesari, restul banilor fiind puşi la dispoziţie de un broker, în schimbul unui comision. Tranzacţionarea în marjă are la bază efectul de levier. Să vedem un exemplu concret, pentru un investitor cu un capital disponibil de 10 000 RON:

Aşa cum se poate vedea, tranzacţionarea în marjă poate genera câştiguri substanţiale pentru investitorii care anticipează corect mersul acţiuni sau mărfurilor în care doresc să investească, însă şi pierderile potenţiale sunt cu mult mai mari decât cele înregistrate în cazul expunerii directe fără marjă pe suma respectivă.

Există cazuri când clientul, în cazul în care a anticipat greşit evoluţia pieţei, poate fi nevoit să aducă sume suplimentare pentru a acoperi datoria către broker. Altfel spus, este nevoit să “vină cu bani de acasă”:

Tranzacţionarea în marjă este o tehnică ce implică riscuri foarte mari, De aceea, ea este rezervată profesioniştilor.

Aţi tranzacţionat vreodată în marjă? Vă gândiţi la asta? În ce condiţii aţi tranzacţiona în acest fel?

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici pentru a primi şi alte articole interesante scrise pe Despreinvestitii.ro direct în căsuţa dvs de email.

În acest articol ne propunem să analizăm care ar fi fost cele mai bune monede pentru păstrarea economiilor personale în anul 2011, plecând de la premisa că economiile acumulate erau în RON, iar deţinătorul lor îşi propune să le utilizeze tot  în RON.

Privind atent graficul evoluţiei cursului de schimb între moneda românască RON şi monedele străine, pus la dispoziţie de Banca Naţională a României, observăm că monedele care s-au apreciat cel mai mult faţă de RON sunt yenul japonez (+9,59%), şi renminbi-ul (yuanul) chinezesc (+9,11%). La polul opus se află lira turcească, randul sud-african şi rupia indiană, monede care s-au despreciat faţă de leul românesc în anul 2011 cu valori de -16,03%, -14,88% , respectiv -12,43%.

Moneda europeană euro a încheiat anul cu o apreciere de 0,81% faţă de RON, în timp ce dolarul a marcat în anul 2011 o apreciere de 4,21% faţă de moneda locală. Iată graficul ce indică evoluţia principalelor monede enunţate în acest articol faţă de RON în anul 2011, datele fiind preluate de la Banca Naţională a României:

O evoluţie interesantă a avut-o cursul de schimb CHF-RON, între francul elveţian şi leul românesc. Se poate obsera că în prima jumătate a anului, cursul a crescut până la o valoare maximă de 4,0898 RON pentru un franc elveţian, valoare atinsă pe 11 august 2011, dată când a fost marcată o apreciere de +19,5% a monedei elveţiene faţă de cea românească. Totuşi, pe sfârşit de an, cursul a început să scadă, anul încheindu-se cu un avans al CHF de doar +3,85% faţă de RON în ansamblul anului 2011.

În ceea ce priveşte ratele dobânzii la depozitele constituite în monedă străină, o opţiune pentru cei care ar fi transformat leii în monedă străină, ar fi constituit un depoozit la un an în respectiva monedă şi la scadenţă ar fi lichidat depozitul şi ar fi schimbat banii înapoi în RON, se observă că din opţiunile prezente pe piaţa românească, nici o alegere de acest tip nu ar fi întrecut câştigurile ce ar fi putut fi obţinute din simpla constituire a unui depozit în RON. Datorită faptului că dobânzile la depopzitele pe un an în EUR, USD, CHF sau GBP erau la începutul anului 2011 destul de mici, în intervalul 1,5% – 3%, câştigurile obţinute prin specularea cursului valutar şi constituirea unui depozit în monedă străină ar fi fost în intervalul 3,3% – 6%, adică mai mici decât rata dobânzii oferită pentru depozitele pe un an în RON, ce la începutul anului 2011 era în jurul valorii de 7%.

Voi ce monedă aţi ales pentru economiile voastre în 2011? Sunteţi mulţumiţi de rezultate?

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.