Mai 04

Deoarece am observat ca pentru multi, conceptul de fond de investitii nu este tocmai clar, in acest articol analizam aspectele definitorii ale fondurilor de investitii, si raspundem la urmatoarele intrebari:

– Ce sunt fondurile de investitii?

– Cum functioneaza fondurile de investitii?

– Cine reglementeaza fondurile de investitii?

– Ce grad de risc implica investitia in fonduri de investitii?

– Cui i se potrivesc fondurile mutuale?

Ce sunt fondurile de investitii?

Conform definitiei din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, un fond de investitii este un organism de plasament colectiv fara personalitate juridica, ceea ce inseamna ca un fond de investitii aduna bani de la mai multi investitori si ii investeste in mai multe tipuri de instrumente financiare, cele mai folosite fiind actiunile, instrumentele cu venit fix (obligatiuni), depozite.

Fondurile de investitii (cunoscute si sub denumirea de fonduri mutuale) sunt de mai multe tipuri, fiecare tip de fond mutual investind preponderent intr-o anumita clasa de instrumente financiare dintre cele specificate mai sus. Acest lucru inseamna ca nu toate tipurile de fonduri de investitii investesc in actiuni, ci doar fondurile de actiuni, si intr-o proportie mai mica, fondurile diversificate. Fondurile de obligatiuni sau cele monetare nu investesc in actiuni. Pentru mai multe informatii privind clasificarea fondurilor de investitii, va invitam sa cititi articolul In ce fonduri investim?

Cum functioneaza fondurile de investitii?

Exista doua clase distincte de fonduri de investitii: fondurile deschise de invsetitii si fondurile inchise de investitii.

Fondurile deschise de investitii permit emisiunea si rascumpararea continua de unitati de fond, in timp de in cazul fondurilor inchise de investitii, emisiunea si rascumpararea de unitati de fond este discontinua, adica exista anumite perioade cand se poate investi in aceste fonduri sau cand se poate rascumpara.

Fondurile de investitii lucreaza cu conceptul de unitate de fond, care reprezinta diviziunea unitara a fondului de investitii. O unitate de fond este egala cu valoarea activului net al fondului de investitii, impartita la numarul de unitati de fond puse in circulatie la o anumita data. In cazul fondurilor deschise de investitii, valoarea unitatii de fond se calculeaza zilnic. In consecinta, pretul unitatii de fond variaza in functie de performanta instrumentelor in care fondul investeste.

Practic, atunci cand o persoana investeste intr-un fond de investitii, cumpara de fapt, un numar de unitati de fond, la valoarea acestora valabila in ziua cand face adeziunea. Cresterea (sau scaderea) pe care acesta o inregistreaza este data de variatia valorii unitatii de fond, deoarece in conditiile in care nu face operatiuni suplimentare de adeziune (investitie) sau rascumparare (retragere), numarul unitatilor de fond ramane constant.

Un exemplu concret:

Investitia

La data de 3 mai 2009, domnul Popescu, investeste in fondul AI Orizont, un fond de obligatiuni, suma de 1815 RON. Cum la acea data, valoarea unitatii de fond AI Orizont era de 18.15 RON, domnul Popescu a achizitionat 100 unitati de fond (=1815/18.15).

Dupa cateva luni, pe data de 2 septembrie 2009, a decis sa mai investeasca in acelasi fond, de data aceasta suma de 950 RON. Cum la data de 2 septembrie 2009, valoarea unitatii de fond AI Orizont era de 19 RON, domnul Popescu a mai achizitionat 50 de unitati de fond (=950/19).

Astfel, domnul Popescu avea 150 (=100+50) de unitati de fond AI Orizont.

Rascumpararea

Pe data de 30 aprilie 2010, domnul Popescu a avut nevoie de niste bani, si a decis sa rascumpere 30 de unitati de fond. Cum la data de 30 aprilie 2010, unitatea de fond AI Orizont avea valoarea de 20.37 RON, dumnealui a rascumparat 611.1 RON (=30*20.37), marcand astfel un profit de 12.23% (=(20.37/18.15-1)*100) pentru aceste unitati de fond.

Acum domnul Popescu mai are 120 (=150-30) de unitati de fond AI Orizont.

Cine reglementeza fondurile de investitii?

In Romania, fondurile de investitii sunt atent supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in baza Legii 297/2004 privind piata de capital si a Regulamentului nr. 15/2004 privind autorizarea şi funcţionarea societăţilor de administrare a investiţiilor, a organismelor de plasament colectiv şi a depozitarilor.

Corectitudinea evaluarii activelor fondurilor de investitii este asigurata si de Depozitarul fondului, o institutie bancara care certifica valoarea unitatii de fond.

De asemenea, exista Asociatia Administratorilor de Fonduri (fosta UNOPC), un organism din care fac parte cele 19 societati de administrare a investitiilor, care la randul lor administreaza 54 de fonduri deschise si 14 fonduri inchise de investitii. Aceasta asociatie este afiliata la EFAMA (European Fund and Asset Management Association) si contribuie la formarea si dezvoltarea cadrului organizatoric, legislativ si profesional general care sa asigure îmbunatatirea activităţii membrilor.

Exista multi sceptici cu privire la functionarea fondurilor mutuale, pe fondul istoric al SAFI sau FNI, insa in actuala economie, cu 68 de fonduri de investitii, cu peste 270 000 investitori,  cu dubla verificare a corectitudinii datelor afisate (atat de catre CNVM cat si de catre Banca Depozitara), cu rigoarea aplicata de CNVM, si cu atenta monitorizare a functionarii pietei, atat din partea AAF, cat si din partea mass-media,  sansele sa aiba loc fraude similare cu cele din trecut sunt minime.

Ce grad de risc implica fondurile de investitii?

Gradul de risc la care se expune un investitor in fonduri mutuale variaza in functie de tipul de fond de investitii (monetar, de obligatiuni, diversificat, de actiuni) in care acesta investeste.

Spre exemplu, fondurile monetare au un grad de risc minim, deoarece investesc preponderent in depozite, in timp ce fondurile de actiuni comporta un grad de risc mai mare, datorita expunerii ridicate pe bursa.

Astfel, este important pentru un investitor sa stie exact care este tipul de fond in care investeste, pentru ca in functie de plasamentele acestuia, riscul la care se expune este mai mic sau mai mare. Detalii despre plasamentele, si implicit gradul de risc al fiecarui tip de fond de investitii gasiti aici.

Cui i se potrivesc fondurile mutuale?

Fondurile mutuale se potrivesc unei game largi de persoane de la investitorii conservatori, care doresc sa isi asume riscuri minime, si prefera o crestere moderata pentu investitiile lor, pana la investitorii dinamici, ce isi doresc sa se expuna pe piata de capital si sa isi coreleze randamentele cu cele ale bursei. Exista cate un tip de fond care satisface orice profil investitional. De asemenea, fondurile de investitii sunt atractive pentru cei ale caror economii nu sunt mari, dar care doresc sa puna deoparte lunar o suma cat de mica (chiar si 50 RON)

Pentru prima categorie mentionata, investitorii conservatori, fondurile monetare reprezinta o alegere buna. Sumele mari atrase de fondurile monetare le permit administratorilor de fonduri sa negocieze dobanzi mult mai mari pentru sumele plasate in banci, oferind astfel, investitorilor in acest tip de fonduri randamente mai mari decat depozitele bancare, in conditii similare de risc.

In cazul celei de a doua categorii, fondurile de actiuni sau de indice sunt o solutie pentru expunerea diversificata pe piata bursiera si corelarea cu randamentele acesteia, in conditiile unei experiente limitate pe piata de capital, sau a lipsei timpului necesar urmaririi permanente a pietelor.

Asadar, cunoasterea tipului de fond de investitii ales si asigurarea ca acesta se potriveste profilului investitional personal reprezinta punctul de plecare in demersul investitional al fiecaruia. In cazul in care nu sunteti siguri ce vi se potriveste, va stam la dispozitie, la 021 203 14 00 sau email: office.ro@avivainvestors.com, si nu uitati ca ne puteti face o vizita la sediul nostru din str. Buzesti, nr. 76-80, cladirea Premium Point, etaj 4, Sector 1, Bucuresti.

Daca doriti sa primiti gratuit informatii similare, incrieti-va adresa de email in casuta abonare de aici.

2 Responses to “Fondurile de investitii – dezvaluite”

  1. Ioana Maria Vlas spune:

    Sa fim seriosi „dubla verificare … (atat de catre CNVM cat si de catre Banca Depozitara), rigoarea …” , si „monitorizare a functionarii din partea AAF si mass-media”. Aveti aici http://www.cnvmr.ro/pdf/ordonante/Ordonanta-101-2010.pdf o mostra in care depozitarul n-a vazut nimic iar CNVM a descoperit in 2009 „nereguli de evaluare a SC Bursa maritima si de marfuri”, disparuta din peisaj din 2002.

  2. investitii spune:

    Asa cum aratam si aici, lucrurile s-au schimbat in ultimii ani, iar reglementarea este acum mult mai riguroasa. Este o opinie unanim acceptata in piata, si pentru a sustine aceasta afirmatiel, va invitam sa cititi opiniile altor specialisti din piata pe aceasta tema, aici

Leave a Reply

preload preload preload