Aug 27

Titlurile de stat reprezintă instrumente financiare prin care statul se împrumută de la populație, instituții, fonduri de pensii, fonduri de investiții, companii de asigurări, etc. în vederea finanțării cheltuielilor sttaului. Astfel, cuantumul obligațiunilor guvernamentale care nu au ajuns încă la maturitate reprezintă o formă de evaluare a datoriei publice a respectivului stat.

Există 2 categorii de titluri de stat, clasificate în funcție de maturitatea lor:

  • titluri de stat pe termen scurt – adică au maturități de până la un an. Aceste titluri de stat sunt cu discount, ceea ce înseamnă ca pentru investitorul în aceste instrumente, prețul plătit pentru ele este mai mic cu valoarea discountului decât valoarea nominală a titlului de stat, pe care o va încasa la maturitate. Astfel, câștigul este determinat de cuantumul acestui discount.
  • titlurile de stat pe termen mediu sau lung – acestea sunt purtătoare de dobândă, fiind emise cu scadențe mai îndepărtate (3, 5, 10 ani). Astfel, investitorul primește anual un cupon, adică o dobândă clar definită în cadrul emisiunii de stat. Și în cazul titlurilor de stat pe termene mai îndelungate, tranzacționarea se poate face cu discount.

Tranzacționarea titlurilor de stat se face pe piața primară, doar în momentul în care sunt emisiuni noi, sau pe piața secundară, în cazul emisiunilor aflate deja în circulație, apelând la un intermediar (instituție bancară, SSIF).

Randamentul investiției în titlurile de stat se înscrie pe un trend descendent, în România, urmând politica monetară a Băncii Naționale a României. situându-se în acest moment în jurul valorii de 5%. Iată cum a evoluat randamentul mediu al cuponului oferit de obligațiunile guvernamentale pe 10 ani din 2007 încoace, potrivit Trading Economics:

Investiția în titluri de stat este una dintre cele mai protejate investiții, siguranța încasării valorii nominale și a cuponului la scadență fiind determinată de faătul că emisiunea este făcută de stat. Totuși, atunci când aveți în vedere investiția în titluri de stat emise de alte țări, luați în calcul riscurile legate de respectivul stat: riscul politic, riscul de țară, inflația și nivelul ratelor dobânzii din repsectivul stat.

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici pentru a primi şi alte articole interesante scrise pe Despreinvestitii.ro direct în căsuţa dvs de email.

Leave a Reply

preload preload preload