Iun 15

Pentru că în weekendul acesta au loc din nou alegeri în Grecia, de data aceasta pentru alegerea membrilor Parlamentului, după ce acesta a fost dizolvat ca urmare a imposibilităţii formării unei coaliţii de guvernare, am considerat oportun să analizăm consecinţele scenariului denumit de analiştii economici drept Grexit, sau ieşirea Greciei din zona euro.

Acest scenariu implică decizia Greciei de a ieşi din zona euro, de a adopta din nou drahma, activele i se depreciază masiv, iar turiştii, în căutare de chilipiruri, se vor îndrepta către destinaţii greceşti, pentru a se bucura de mare şi soare la preţuri mici.

Deşi aparent această opţiune poate prezenta unele avantaje, ea rămâne o iluzie. În primul rând, nu există un mecanism de părăsire a zonei euro fără a părăsi totodată şi Uniunea Europeană. Articolul 50 al Tratatului Uniunii Europene stipulează că o ţară care doreşte să se retragă din uniune, trebuie să negocieze acorduri de retragere cu toate celelalte state membre. În cazul în care nu se ajunge la un acord de retragere, trebuie să treacă doi ani de la data anunţării intenţiei de retragere, pentru ca legile şi reglementările Uniunii Europene să înceteze să se mai aplice ţării care se retrage. Astfel, este greu de crezut că vom asista la o retragere efectivă a Greciei din zona euro în 2012.

Dacă totuşi Grecia decide să revină la drahmă, lăsând aspectele legale să fie aranjate mai tarziu? Lucrurile s-ar derula cam în felul următor: fiecare cetăţean ce deţine bani într-o bancă grecească şi-ar retrage banii pentru a-i muta într-o instituţie mai sigură, ceea ce ar conduce la o retragere masivă de capital din băncile greceşti. Autorităţile vor fi nevoite să introducă reguli de control a schimburilor valutare, a plăţilor, precum şi controale la frontiere, pentru a-i opri pe oameni să treacă graniţele cu valize de bani. Aceste noi reguli vor împiedica transferurile de bani, ceea ce în cele din urmă va transforma ţara într-o autarhie, situaţie economică aproape imposibil de creat într-un mediu globalizat ca cel în care trăim.

Situaţia sistemului financiar ar fi cu atât mai gravă. Activele s-ar transforma dintr-o dată în drahme, s-ar deprecia, iar decalajul între valoarea activelor (acum exprimate în drahme) şi a datoriilor (contractate în euro şi plătibile tot în euro, la un curs din ce în ce mai mare)  ar creşte semnificativ.

La nivel internaţional, sau cel puţin la nivelul restului ţărilor PIIGS (Portugalia, Italia, Irlanda, Grecia şi Spania), populaţia ar reacţiona la decizia grecească, şi ar retrage masiv bani din băncile naţionale pentru a-i pune la adăpost, ceea ce ar conduce la o destabilizare financiară a acestora, adâncind astfel criza.

Oare în aceste condiţii, se miră cineva de ce mulţi sunt reticenţi la „soluţia” salvării Greciei prin ieşirea din zona euro.

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.

 

Leave a Reply

preload preload preload