Ian 24

Majoritatea noastră înţelege randamentul obţinut de o marfă transpus direct şi în acelaşi cuantum în protofoliul investit în acea marfă. Adică dacă am investit 100 de RON în acţiuni care s-au apreciat cu 15%, randamentul portofoliului meu ar fi de 15%, deci aş avea în total 115 RON. Cum ar fi însă dacă aceiaşi  100 de RON v-ar permite să cumpăraţi acţiuni în valoare de 1000 RON? O creştere 15% pentru respectivele acţiuni s-ar translata în contul propriu marcând o creştere de 150% (adică 150 RON).

Cum se poate însă să poţi cumpăra o acţiune sau mărfuri cu doar o fracţiune din banii necesari? Astfel de tranzacţii au loc în mediul financiar, fiind cunoscute drept tranzacţii în marjă. Tranzacţionarea în marjă îi permite investitorului să cumpere mărfuri de o anumită valoare, având la dispoziţie doar o parte din banii necesari, restul banilor fiind puşi la dispoziţie de un broker, în schimbul unui comision. Tranzacţionarea în marjă are la bază efectul de levier. Să vedem un exemplu concret, pentru un investitor cu un capital disponibil de 10 000 RON:

Aşa cum se poate vedea, tranzacţionarea în marjă poate genera câştiguri substanţiale pentru investitorii care anticipează corect mersul acţiuni sau mărfurilor în care doresc să investească, însă şi pierderile potenţiale sunt cu mult mai mari decât cele înregistrate în cazul expunerii directe fără marjă pe suma respectivă.

Există cazuri când clientul, în cazul în care a anticipat greşit evoluţia pieţei, poate fi nevoit să aducă sume suplimentare pentru a acoperi datoria către broker. Altfel spus, este nevoit să „vină cu bani de acasă”:

Tranzacţionarea în marjă este o tehnică ce implică riscuri foarte mari, De aceea, ea este rezervată profesioniştilor.

Aţi tranzacţionat vreodată în marjă? Vă gândiţi la asta? În ce condiţii aţi tranzacţiona în acest fel?

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici pentru a primi şi alte articole interesante scrise pe Despreinvestitii.ro direct în căsuţa dvs de email.

Leave a Reply

preload preload preload