Feb 18

Un subiect foarte discutat zilele acestea este cel al sustenabilităţii sistemului public de pensii, îngrijorările legate de valoarea remunerată sub formă de pensie, oferită de sistemul public de pensii într-un interval de 20-30 de ani fiind foarte mari.

Aceste îngrijorări sunt susţinute şi de studiul Eurostat privind sustenabilitatea economiilor europene pe termen lung. Acest studiu relevă că efectele fenomenului de îmbătrânire a  populaţiei în România sunt sensibil mai grave decât în celelalte ţări europene, iar pe măsură ce populaţia scade, creşte gradul dependenţei pensionarilor de populaţia activă (calculat ca raport între numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani şi numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani). Astfel, dacă în prezent, acest raport este de  21,3, previziunile pentru anul 2030 arată că acest raport va creşte la valoarea de 30,6.  Mai ingrijorător este procentul ocupat de populaţia cu vârsta cuprinsă între 55 şi 64 de ani în totalul populaţiei active, care este previzionat a creşte de la valoarea actuală de 66% la o valoare de 77% în 2030.

Acestea fiind datele, întrebarea „Ce venituri voi avea la pensie?” devine foarte legitima şi actuală, iar responsabilitatea individuală faţă de viitorul financiar propriu şi al familiei devine din ce în ce mai importantă.

Care ar fi variantele?

Cea mai accesibilă variantă de a asigura stabilitatea financiară după ieşirea la pensie este de a economisi din proprie iniţiativă. Iar pentru reuşita unui astfel de angajament, primul pas este acela de a ne trasa propriul plan de economisire pe termen lung.  Acesta este un demers personal, care ia în calcul vârsta celui care economiseşte, obiectivele lui financiare, stilul de viaţă şi gradul de educaţie financiară.   E de la sine înţeles că sumele economsite vor fi mai mari în cazul celor care se apropie de acest moment al vieţii.

Cum economisim pentru pensie?

În baza planului personal de economisire, instrumentele alese pentru a plasa sumele economisite variază. Un model de alocare pe instrumente diferite, în funcţie de vârsta persoanei poate fi găsit aici.

Discutând însă despre diversele instrumente de economisire în vederea pensiei, iată câteva exemple:

  • Fondurile de pensii private – special concepute pentru economisirea în vederea suplimentării veniturilor în perioada de după pensionare, fondurile de pensii private există şi pe piaţa din România sub două forme: fonduri de pensii obligatorii şi fonduri de pensii facultative.

Fondurile de pensii obligatorii se încadrează în Pilonul II de pensii, pilon care instituie obligativitatea participării la un fond de pensii private obligatorii a tuturor anagajaţilor cu vârsta de maximum 35 de ani, şi posibilitatea de aderare la un fond de pensii obligatorii a angajaţilor cu vârsta cuprinsă între 36 şi 45 de ani. Aderarea la un fond de pensii obligatorii este gratuită, iar participanţii pot alege un fond de pensii obligatorii din cele 9 astfel de fonduri disponibile. Contribuţia la un astfel de fond de pensii nu necesită nici un efort financiar suplimentar din partea angajatului, deoarece un procent din sumele plătite la bugetul de stat sub formă de contribuţii sociale este virat automat către fondul de pensii ales. În prezent, acest procent este de 3% din veniturile brute realizate.

Fondurile de pensii facultative se încadrează în Pilonul III de pensii. Spre deosebire de pensiile private obligatorii, la un fond de pensii private facultative poate contribui orice angajat, indiferent de vârsta sa. Acest lucru face disponibilă economsirea prin intermediul unui fond de pensii private şi angajaţilor care au depăşit 45 de ani. Aici însă, angajatul are opţiunea de a contribui singur sau împreună cu angajatorul la un fond de pensii, dacă angajatorul este de acord să ofere acest beneficiu extrasalarial anagajaţilor. Suma pe care o poate vira lunar un angajat la un fond de pensii private facultative este de maximum 15% din venitul său brut. În România există 13 fonduri de pensii private facultative.

  • Fondurile de investiţii fondurile de investiţii constituie o opţiune foarte bună pentru cei care vor să economisească pentru perioada de după pensionare, deoarece nu există limită de vârstă pentru a economisi prin intermediul unui fond de investiţii, dar nici bariere legate de suma virată: aceasta poate reprezenta orice procent din veniturile persoanei, acesta putând depune bani în fond cu orice frecvenţă: lunar, trimestrial sau când primeşte o sumă mai mare de bani (ex. bonus de sfârşit de an, al 13-lea salariu, etc). Spre deosebire de investiţiile în fondurile de pensii, o persoană poate investi în oricâte fonduri de investiţii doreşte, şi îşi poate direcţiona economiile către fondurile de investiţii cu profil investiţional diferit, creând un mix care în ansamblu să-i corespundă apetitului de risc. De asemenea, deşi nu este recomandat, în cazul în care persoana se confruntă cu o situaţie urgentă, neprevăzută, poate retrage o parte din banii acumulaţi pentru a o depăşi.
  • Asigurările unit-linked – deşi nu reprezintă vehicule de economisire pentru perioada de după pensie, asigurările unit-linked se bucură de o popularitate destul de mare în rândul românilor, în principal datorită eforturilor depuse de agenţii de asigurări. Totuşi, funcţia principală a acestor instrumente este aceea de a oferi protecţie financiară  în caz de deces sau invaliditate. Componenta de economsire ataşată asigurării are însă costuri destul de risicate, deoarece fiecare contribuţie este diminuată cu un comision de 5%, ceea ce cumulat cu costul efectiv al asigurării de viaţă diminuează semnificativ randamentul sumelor economisite.

a

Acestea fiind spuse, ţine de fiecare cât de repede se hotărăşte să-şi ia destinul financiar în propriile mâini.

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.

One Response to “Cine are grijă de pensia mea?”

Leave a Reply

preload preload preload