Oct 22

Află aici care sunt cele mai uzuale instrumente investiţionale, şi ce presupun ele, din perspectiva aşteptărilor legate de randamente şi riscului asumat. Află, pe parcursul următoarelor săptămâni, cum funcţionează:

– Instrumentele pieţei monetare
– Obligaţiunile
– Acţiunile
– Instrumentele derivate

++

Astăzi, analizăm Instrumentele pieţei monetare

Principalele instrumente ale pieţei monetare sunt:

  • Depozitele
  • Certificatele de depozit
  • Titlurile de stat

++

Depozitele

Depozitele la termen reprezintă sumele de bani depuse la bancă pe o perioadă determinată de timp (o lună, 3 luni, 6 luni, un an, etc) pentru care banca bonifică deponentul cu o dobândă.

ATENŢIE! Dobânda oferită de bancă este anuală, iar în cazul în care depozitul este făcut pe o perioadă mai mică de un an, suma de bani primită va reprezenta o fracţiune din dobânda anunţată de bancă, corespunzător numărului de zile ale depozitului.

Exemplu: Dacă faceţi un depozit la bancă, la termen de 3 luni, suma depusă fiind 1000 RON, iar dobânda anuală de 8%, la finalul celor 3 luni, dobânda bonificată va fi de  20,16 RON.

Iată mecanismul de calcul al dobânzii:   1000 RON*8%*92zile/365zile = 20,16 RON

Unde

1000 RON = Suma depusă

8% = Dobânda anuală

365 zile = 1 an – folosit pentru calculul dobânzii pe perioada de constituire a depozitului

92 zile = 3 luni-perioada depozitului

Suma primită la expirarea depozitului va fi diminuată de valoarea impozitului, în acest moment în cuantum de 16%, astfel că suma netă primită după cele 3 luni va fi de 16,93 RON (= 20,16 RON-16%*20.16 RON)

++

Certificatele de depozit

Certificatul de depozit reprezintă un înscris, un titlu de credit pe termen, emis de bancă, care atesta depunerea unei sume de bani. Pe baza acestei hârtii, la scadenţă, se poate încasa atât suma depusă, cât şi dobânda aferentă.  Aceste instrumente sunt foarte lichide şi cu risc minim, putând fi utilizate de către deţinător în diverse scopuri sau operaţiuni: scontare, gaj, garanţie bancară (colateral) etc.

Fiind un produs de economisire tradiţional, certificatul de depozit oferă posibilitatea de a plasa bani pe perioade determinate, rata dobânzii fiind mai mare, cu cât perioada de viaţă a certificatului este mai lungă. În prezent, există şi certificate de depozit cu o perioadă mai mare de un an.

Certificatele de depozit pot fi cu dobandă sau cu discount. Diferenţa este că, la certificatul cu discount, dobânda se încasează în avans, la cumpărare clientul dând mai puţini bani decât valoarea acestuia. La scadenţă, el va primi valoarea integrală a certificatului.

Certificatele de depozit pot fi nominative, caz în care sunt răscumpărate de aceeaşi persoană care le-a achiziţionat sau nenominative, lucru ce permite înstrăinarea certificatului prin vânzare sau cedare.

Faţă de depozitele la termen, certificatul de depozit are avantajul că poate fi răscumparat înainte de scadenţă, banca nepercepand penalizări. Dobânda bonificată se va calcula, în acest caz, de la data cumpărării şi până la momentul vânzării certificatului.

++

Titlurile de stat

În vederea refinanţării datoriei publice şi finantării deficitului bugetului de stat, Ministerul Finanţelor Publice lansează în fiecare lună emisiuni de certificate de trezorerie cu discount. Valoarea nominală individuală a unui certificat de trezorerie este de 10.000 lei.  Certificatele de trezorerie pot fi cumpărate de către dealerii primari (bănci autorizate pentru astfel de operaţiuni), care depun oferte atât în cont propriu cât şi în numele clienţilor persoane fizice şi juridice. Ele pot fi emise pe diferite scadenţe, de obicei 3, 6 şi 12 luni.

Orice investitor poate achiziţiona certificate de trezorerie dacă dispune de suma minimă necesară de 10.000 de lei, cât reprezintă valoarea nominală a unui titlu emis de Ministerul de Finanţe. În unele cazuri însă, băncile stabilesc o valoare minimă de tranzactionare, de exemplu suma minimă este echivalentul în lei a 100.000 de euro. Investitorul trebuie să meargă la sucursalele băncilor, să deschidă un cont de titluri de stat, pe langa contul în lei pe care trebuie să-l aibă la banca respectivă, şi, de la semnarea documentelor, clientul poate cumpăra titluri de stat de pe piaţa primara (noi emisiuni ale Ministerului Finanţelor Publice) sau piaţa secundară (pe care se tranzacţionează titlurile deja emise).

Spre exemplu, pe piaţa primară, dacă un investitor doreşte să cumpere un titlu de stat de 10.000 de lei cu scadenţa la 12 luni, plăteşte la achiziţionare doar un preţ de 9.338,7 lei, urmând să încaseze 10.000 lei peste 12 luni, potrivit unei emisiuni de certificate de trezorerie cu discount cu rata discountului de 6,54% p.a.

Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.

Leave a Reply

preload preload preload