Există două categorii mari de fonduri de investiţii: fondurile de investiţii deschise şi cele închise. Cum, la sfârşitul lunii august 2010, existau 53 fonduri deschise (OPCVM) şi 14 fonduri închise (AOPC), şi cum majoritatea persoanelor sunt familiare cu tipurile de fonduri încadrate în categoria fondurilor deschise, ne-am gândit că merită analizate şi fondurile închise, în comparaţie cu cele deschise.
Principala diferenţă între fondurile închise (AOPC) şi cele deschise (OPCVM) este dată de caracterul discontinuu al emisiunilor de fond în cazul fondurilor închise. Astfel, dacă în fondurile deschise se poate investi oricând, în orice zi, şi se poate răscumpăra oricând, fondurile închise definesc perioade limitate de timp în care sunt posibile operaţiunile de adeziune şi de răscumpărare.
Să vedem şi alte diferenţe în tabelul comparativ de mai jos:
| Fonduri deschise de investiţii | Fonduri închise de investiţii | |
| Emisiunea unităţilor de fond | Continuă, se pot derula operaţiuni de adeziune şi răscumpăarare în orice zi | Discontinuă, administratorul stabilind în prospect perioadele (limitate) în care operaţiunile de adeziune şi răscumpărare sunt posibile |
| Limite investiţionale | Stricte, în conformitate cu prevederile legale pentru categoria din care face parte fondul | Mai permisive, existând limite-cadru definite de lege, pe care administratorul le defineşte în prospect conform strategiei de investiţii a fondului |
| Listarea fondului | Mai dificilă, cu multe condiţii de îndeplinit. În acest moment, în România nu există fonduri deschise listate | Listarea este posibilă, fiind o variantă la care apelează mulţi administratori. În acest moment, în România există 4 fonduri închise listate la Bursa de Valori Bucureşti |
| Clasificare | În funcţie de strategia de investiţii a fondului, şi de instrumentele investiţionale către care se orientează, există 4 mari categorii:
1. Fonduri de acţiuni – trebuie să investească minimum 85% din portofoliul lor în acţiuni – în această categorie se încadrează fondul XT Index; 2. Fonduri de obligaţiuni – trebuie să investească minimum 90% din portofoliul lor în instrumente cu venit fix, iar restul portofoliului nu poate fi investit in acţiuni – în această categorie se încadrează fondul Orizont; 3. Fonduri monetare: a. standard – modified duration* < 1 – în această categorie se încadrează fondul Tezaur, b. de trezorerie scurtă – maturitatea medie a plasamentelor < 60 zile; 4. Fonduri diversificate: a. Defensive – portofoliul lor este investit în mai multe tipuri de instrumente financiare, însă maximum 35% în acţiuni – în această categorie se încadrează fondul Capital Plus, b. Echilibrate – portofoliul lor este investit în mai multe tipuri de instrumente financiare, cu o proporţie între 35% şi 65% investit în acţiuni, c. Dinamice – portofoliul lor este investit în mai multe tipuri de instrumente financiare, cu o pondere a investiţiilor în acţiuni de peste 65% – în această categorie se încadrează fondul Intercapital, d. Flexibile – portofoliul lor este investit în mai multe tipuri de instrumente, cu ponderi şi durată variabile, investiţiile în acţiuni putând varia în intervalul 0%-100%. |
Există două mari categorii de fonduri închise:
În cadrul acestor două variante, se pot construi fonduri ce pot fi încadrate înr-una din categoriile de mai jos:
|
Vi s-a parut interesant acest articol? Abonati-va gratuit aici si veti primi pe email cele mai noi articole scrise pe blogul investitional DespreInvestitii.ro.
V-ar mai putea interesa si:
