O pagina creata pentru investitori, si menita sa faca domeniul investitiilor mai clar, mai transparent, mai simplu.
De la specialistii in investitii, Certinvest
Data de 25 ianuarie 2012 a marcat aniversarea unui an de când Fondul Proprietatea, singurul vehicul financiar menit să despăgubească proprietarii bunurilor care au fost confiscate în mod abuziv de regimul comunist, a devenit tranzacţionabil şi deci accesibil deopotrivă foştilor proprietari dar şi investitorilor în căutare de noi oportunităţi, prin listarea la bursă. La câteva luni de la învestirea Franklin Templeton ca administrator al fondului, aceştia şi-au îndeplinit obiectivul asumat de listare publică a acestui vehicul, listand Fondul Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti pe data de 25 ianuarie 2011.
Acest eveniment a marcat un moment de frenezie bursieră cum nu se mai întâlnise până atunci pe bursa românească. Indiferent de domeniul de activitate, de educaţia financiară, de stabilirea unei relaţii cu un broker, oamenii deveniseră interesaţi de acţiunea FP, simbolul sub care se tranzacţionează Fondul Proprietatea la BVB şi erau cu ochii pe burse. Astfel, multe dintre platformele online de tranzacţionare ale SSIF-urilor au avut momente când nu au funcţionat, sub presiunea unui număr de utilizatori concomitenţi nemaiîntâlnit. Şi la început succesul părea asigurat. Lichiditatea (pe toată piaţa) atinsă în ziua listării a fost una extrem de ridicată (a patra ca valoare în istoria bursei) pentru bursa românească, tranzacţionându-se acţiuni în valoare totală de 243,3 milioane RON (din care 213,6 milioane RON s-au tranzacţionat numai pe acţiuni FP). Preţul acţiunii FP a înregistrat o creştere accelerată în ziua listării, la sfârşitul zilei marcând o apreciere de 7,89%, deşi pe parcursul zilei, s-au înregistrat şi creşteri de până la 12%.
Şi totuşi, anul care a urmat nu s-a arătat la fel de promiţător, preţul acţiunilor având un trend descendent, şi ajungând de la 0,675 RON (maximul înregistrat de această acţiune – chiar în prima zi de tranzacţionare) pană la 0,47 RON (în data aniversării unui an de la startul tranzacţionării), adică o scădere anuală de 30%. Iată mai jos un info-grafic realizat de redacţia cotidianului Bursa, care arată evoluţia preţului acţiunii Fondul Proprietatea, şi principalele evenimente ce au marcat acest trend (sursa: bursa.ro):
Pe lângă problematica evoluţiei pe bursă a Fondului Proprietatea, rămâne deschisă problema care defineşte obiectul înfiinţării fondului: despăgubirea foştilor proprietari ce au fost deposedaţi de bunuri în mod abuziv de către stat. în timpul regimului comunist. Pentru cei ale căror dosare au fost analizate şi au primit decizia de despăgubire înainte de listarea fondului, preţurile la care se tranzacţionează FP pe bursă reprezintă un motiv de îngrijorare. Aceştia au fost depăgubiţi la valoarea nominală a fondului, adică un preţ de 1 ron pe acţiune, iar preţul de pe bursă al acţiunii nu a fost niciodata în apropierea acestei valori, ajungând ca acum să fie mai mic cu cel puţin 50%. În aceste condiţii, lichidizarea acţiunilor primite, pe bursă, ar conduce la o sumă mai mică de jumătate din valoarea estimată pentru despăgubire.
Mai există însă şi o altă latură: cea a miilor de proprietari ale căror dosare sunt în acest moment “în aşteptare”. Pentru ei situaţia este cu mult mai problematică, deoarece statul a rămas aproape fără acţiuni la Fondul Proprietatea, date fiind despăgubirile acordate după listarea fondului. Pe 19 ianuarie 2012, Dorina Danielescu, preşedintele ANRP (Autoritatea Naţională pentru Retrocedarea Proprietăţilor), declara pentru Ziarul Financiar că statul a epuizat deţinerea din cadrul Fondul Proprietatea, lucru ce lăsa într-o situaţie incertă despăgubirea a aproximtiv 145 000 de dosare rămase nedespăgubite. Totuşi, situaţia acestora din urmă ar trebui rezolvată, ţinând cont de faptul că CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) a cerut statului român să definitiveze procesul de despăgubire, până în luna iulie.
Dincolo de aceste considerente, soarta Fondului Proprietatea se arată cel puţin interesantă, date fiind controversele intense din jurul acestui subiect şi diversitatea entităţilor interesate de evoluţia acestui vehicul.
Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.
Majoritatea noastră înţelege randamentul obţinut de o marfă transpus direct şi în acelaşi cuantum în protofoliul investit în acea marfă. Adică dacă am investit 100 de RON în acţiuni care s-au apreciat cu 15%, randamentul portofoliului meu ar fi de 15%, deci aş avea în total 115 RON. Cum ar fi însă dacă aceiaşi 100 de RON v-ar permite să cumpăraţi acţiuni în valoare de 1000 RON? O creştere 15% pentru respectivele acţiuni s-ar translata în contul propriu marcând o creştere de 150% (adică 150 RON).
Cum se poate însă să poţi cumpăra o acţiune sau mărfuri cu doar o fracţiune din banii necesari? Astfel de tranzacţii au loc în mediul financiar, fiind cunoscute drept tranzacţii în marjă. Tranzacţionarea în marjă îi permite investitorului să cumpere mărfuri de o anumită valoare, având la dispoziţie doar o parte din banii necesari, restul banilor fiind puşi la dispoziţie de un broker, în schimbul unui comision. Tranzacţionarea în marjă are la bază efectul de levier. Să vedem un exemplu concret, pentru un investitor cu un capital disponibil de 10 000 RON:
Aşa cum se poate vedea, tranzacţionarea în marjă poate genera câştiguri substanţiale pentru investitorii care anticipează corect mersul acţiuni sau mărfurilor în care doresc să investească, însă şi pierderile potenţiale sunt cu mult mai mari decât cele înregistrate în cazul expunerii directe fără marjă pe suma respectivă.
Există cazuri când clientul, în cazul în care a anticipat greşit evoluţia pieţei, poate fi nevoit să aducă sume suplimentare pentru a acoperi datoria către broker. Altfel spus, este nevoit să “vină cu bani de acasă”:
Tranzacţionarea în marjă este o tehnică ce implică riscuri foarte mari, De aceea, ea este rezervată profesioniştilor.
Aţi tranzacţionat vreodată în marjă? Vă gândiţi la asta? În ce condiţii aţi tranzacţiona în acest fel?
Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici pentru a primi şi alte articole interesante scrise pe Despreinvestitii.ro direct în căsuţa dvs de email.
În acest articol ne propunem să analizăm care ar fi fost cele mai bune monede pentru păstrarea economiilor personale în anul 2011, plecând de la premisa că economiile acumulate erau în RON, iar deţinătorul lor îşi propune să le utilizeze tot în RON.
Privind atent graficul evoluţiei cursului de schimb între moneda românască RON şi monedele străine, pus la dispoziţie de Banca Naţională a României, observăm că monedele care s-au apreciat cel mai mult faţă de RON sunt yenul japonez (+9,59%), şi renminbi-ul (yuanul) chinezesc (+9,11%). La polul opus se află lira turcească, randul sud-african şi rupia indiană, monede care s-au despreciat faţă de leul românesc în anul 2011 cu valori de -16,03%, -14,88% , respectiv -12,43%.
Moneda europeană euro a încheiat anul cu o apreciere de 0,81% faţă de RON, în timp ce dolarul a marcat în anul 2011 o apreciere de 4,21% faţă de moneda locală. Iată graficul ce indică evoluţia principalelor monede enunţate în acest articol faţă de RON în anul 2011, datele fiind preluate de la Banca Naţională a României:
O evoluţie interesantă a avut-o cursul de schimb CHF-RON, între francul elveţian şi leul românesc. Se poate obsera că în prima jumătate a anului, cursul a crescut până la o valoare maximă de 4,0898 RON pentru un franc elveţian, valoare atinsă pe 11 august 2011, dată când a fost marcată o apreciere de +19,5% a monedei elveţiene faţă de cea românească. Totuşi, pe sfârşit de an, cursul a început să scadă, anul încheindu-se cu un avans al CHF de doar +3,85% faţă de RON în ansamblul anului 2011.
În ceea ce priveşte ratele dobânzii la depozitele constituite în monedă străină, o opţiune pentru cei care ar fi transformat leii în monedă străină, ar fi constituit un depoozit la un an în respectiva monedă şi la scadenţă ar fi lichidat depozitul şi ar fi schimbat banii înapoi în RON, se observă că din opţiunile prezente pe piaţa românească, nici o alegere de acest tip nu ar fi întrecut câştigurile ce ar fi putut fi obţinute din simpla constituire a unui depozit în RON. Datorită faptului că dobânzile la depopzitele pe un an în EUR, USD, CHF sau GBP erau la începutul anului 2011 destul de mici, în intervalul 1,5% – 3%, câştigurile obţinute prin specularea cursului valutar şi constituirea unui depozit în monedă străină ar fi fost în intervalul 3,3% – 6%, adică mai mici decât rata dobânzii oferită pentru depozitele pe un an în RON, ce la începutul anului 2011 era în jurul valorii de 7%.
Voi ce monedă aţi ales pentru economiile voastre în 2011? Sunteţi mulţumiţi de rezultate?
Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.
Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România a emis recent raportul cu privire la activitatea pieţei investiţiilor în 2011, în care analizează cum a evoluat numărul de investitori, activele administrate şi radnamentele obţinute de fondurile de investiţii ce activează în România. Iată concluziile:
- Activele totale administrate de fonduri de investiţii şi portofolii private au scăzut în luna decembrie 2011 cu un procent, pnă la valoarea de 8,227 mld RON, marcând însă o creştere de 43,3% în ansamblul anului 2011 (comparativ cu datele valabile la 31 decembrie 2010). Ritmul de creştere a activelor totale ale industriei s-a diminuat spre sfârşitul anului, în ultimele 3 luni ale lui 2011, asistând la scăderi ale valorii cumulate a activelor, de la o lună la alta.
- Se remarcă o creştere anuală şi în rândul numărului de investitori atraşi de industria fondurilor de investiţii, aceştia ajungând la 325 839, în creştere cu 3,7% faţă de sfârşitul anului 2010.
- Există 125 de fonduri de investiţii administrate, dintre care 105 deschise, iar 20 fonduri închise de investiţii (vezi aici diferenţa între ele). În categoria fondurilor deschise de investiţii intră 61 de fonduri locale şi 44 de fonduri străine. Se remarcă numărul ridicat de fonduri de investiţii străine, majoritatea fiind administrate de ING Asset Management Luxembourg, Pioneer Asset Management Luxembourg si Raiffeisen Capital Management Austria.
- Certinvest continuă să fie liderul administratorilor independenţi, conform activelor în administrare, ajungând la active totale de 136,1 milioane RON. Astfel, Certinvest se detaşează de ceilalţi administratori independenţi din piaţă. Compania se remarcă şi în categoria portofoliilor private administrate, unde deţine primul loc, având o cotă de piaţă de 50%, ceea ce corespunde unui nivel al activelor pe acest segment de aproximativ 41,4 milioane RON,
- În ceea ce priveşte randamentele obţinute de fondurile de investiţii, acestea s-au situat în ultimul an în intervalul -31,97% , +14,14%. De remarcat ca 5 dintre primele 7 poziţii în clasamentul celor mai performante fonduri în anul care a trecut sunt ocupate de fonduri de investiţii administrate de Certinvest
Consultaţi tabelele de mai jos pentru o privire de ansamblu asupra evoluţiei industriei. Toate tabelele sunt preluate de pe site-ul Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din România.
Cote de piată -31 decembrie 2011
Performanţe fonduri de investiţii:
Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.
Una dintre cele mai utilizate “dorinţe de An Nou” este promisiunea că în noul an, vom economisi mai mult. Şi un astfel de obiectiv definit în noaptea dintre ani îşi merită locul în topul celor mai mari dorinţe la început de an, dacă ne gândim că 47% dintre români declarau că nu reuşesc să economisească, într-un studiu făcut public la sfârşitul anului trecut. Uşor de spus, greu de realizat? Iată câteva sugestii pentru a vă ţine de promisiune:
1. Întocmiţi-vă un plan financiar personal – acesta trebuie să includă obiectivele financiare personale (scopul pentru care acumulaţi banii), orizontul de timp vizat, şi câţi bani ar fi necesar să economisiţi lunar pentru a atinge obiectivul. Odată stabilite aceste lucruri, puteţi detalia planul financiar personal cu instrumentele financiare potrivite pentru banii economisiţi astfel încât să vă puteţi îndeplini obiectivele financiare. Aflaţi aici mai multe despre definirea unui plan financiar personal.
2. Creaţi-vă o rutină a economisirii – după ce aţi stabilit suma lunară pe care trebuie s-o puneţi deoparte pentru a vă rspecta planul financiar personal, asiguraţi-vă că sunteţi capabili să o economisiţi, făcând din această acţiune o prioritate pentru voi. Acest lucru înseamnă, spre exemplu, că atunci când primiţi salariul (sau forma de venit de care beneficiaţi), primul virament va fi făcut către contul destinat economisirii, înn cuantumul sumei lunare necesară a fi economisită. Pentru a nu vă abate de la această regulă este foarte eficient să vă setaţi un serviciu de “Direct Debit” prin care banii sunt automaţi viraţi către contul de economisire, fără a mai fi nevoie să mergeţi la bancă lună de lună.
3. Consultaţi un specialist – nu uitaţi că aceleaşi instrumentele de economisire nu se potrivesc în orice instanţă. Discutaţi cu un consilier financiar pentru a vă putea recomanda instrumente financiare în concordanţă cu profilul dvs investiţional şi orizontul de timp necesar. Aflaţi cu această ocazie şi dacă sunteţi sau nu dispus să vă asumaţi riscuri cu banii dvs, făcându-vă testul de pe InvesTEAM.
4. Nu vă abateţi de la obiectivele economisirii - spre exemplu, dacă în planul financiar personal ă propuneţi să vă cumpăraţi o maşină nouă, nu utilizaţi banii economisiţi în primele luni pentru o vacanţă, ci lăsaţi-i pentru maşină. Dacă vă propuneţi şi o vacanţă, aveţi un alt obiectiv pentru care trebuie să vă stabiliţi suma minimă ce trebuie economisită.
Vi s-a părut interesant acest articol? Abonaţi-vă aici şi veţi primi gratuit pe email cele mai noi articole scrise pe blogul DespreInvestitii.ro.
Comentarii recente